Din calidor

„E aici și nevoia neobișnuită a lui Paul Goma, naratorul-autor, de a menține intacte legăturile cu paradisul, oricât de amenințat și invadat de tenebre, al copilăriei, oricât de jignită și rănită i-a fost atunci sensibilitatea de brutalitatea evenimentelor istorice. (…) Iată de ce Din Calidor, romanul lui Paul Goma, este străbătut de un lirism pe cât de autentic pe atât de larvar, mai mult transparent decât evident, binevenit într-o manieră narativă cu desăvârșire lipsită de pitoresc, purificatoare. (…) Dar dincolo de toate acestea, ținând seama de întregul operei lui și de locul romanului Din Calidor într-însa, s-ar putea interpreta setea de dreptate a lui Paul Goma ca o sete paradisiacă: dorul după raiul copilăriei acolo părăsită, în plaiurile natale.” (I. NEGOIȚESCU)