Omul si simbolurile sale

Conceput de către C.G. Jung în ultimul an al vieții sale și scris împreună cu cei mai fideli colaboratori, volumul de față reprezintă cea mai bine primită introducere în psihologia analitică, incluzând atât conceptele de bază, cât și aplicațiile fructuoase din psihoterapie, critica de artă, antropologie și chiar științele naturii. După capitolul sintetic dedicat de Jung „tărâmului inconștientului”, sursa simbolurilor arhetipale, medicul american Joseph Henderson ilustrează apariția acestor tipare arhetipale în vechea mitologie, în legendele străvechi, precum și în ritualurile primitive. Marie-Louise von Franz, cofondatoarea Institutului „C.G. Jung” din Zürich, abordează apoi „procesul individuării”, cel prin care inconștientul completează conștientul, omul regăsindu-și astfel integralitatea și echilibrul. În continuare, Aniela Jaffé, celebra biografă a lui Jung, ne propune o cheie specială de interpretare a artelor vizuale, pe baza simbolisticii arhetipale. În fine, ultima parte a cărții oferă un studiu de caz revelatoriu: reputata analistă Jolande Jacobi demonstrează în ce fel tehnica analizei viselor poate interveni eficient în psihoterapie.

Cartea de față ilustrează modul în care gândirea lui Jung a marcat nu doar psihologia ultimului secol, dar și domeniile artelor, literaturii și științelor omului.
Carl Gustav Jung (1875–1961), psihiatru elvețian, este fondatorul psihologiei analitice. Operele complete i-au fost traduse integral la Editura Trei, unde i-au mai apărut și insolita Carte Roșie, respectiv Corespondența lui cu S. Freud.
Wolfgang Foges, managerul editurii londoneze Aldus Books, m-a întrebat dacă aș putea să mă alătur lui în încercările de a-l convinge pe Jung să-și exprime, într-un text sintetic, câteva din ideile sale esențiale, folosind un limbaj inteligibil și atractiv pentru publicul adult neavizat. Am fost foarte încântat de idee, așa ca m-am îmbarcat spre Zürich, hotărât să îl conving pe Jung de importanța unui asemenea demers. M-a ascultat în grădina lui, timp de două ore, după care a zis: „Nu”. (…) Apoi a avut un vis de o importanță covârșitoare. A visat că, în loc să stea în biroul lui împreună cu psihiatri și doctori celebri care îl vizitau din toate colțurile lumii, se afla într-un spațiu public, adresându-se unei mulțimi de oameni care îl ascultau fascinați, înțelegând ceea ce el le zicea.