O poveste postapocaliptică sfâșietoare despre prietenia dintre femei și ce înseamnă să fii om
Patruzeci de femei sunt ținute de ani de zile într-o cușcă sub pământ și păzite de bărbați înarmați, care nu vorbesc niciodată. Femeile nu știu cum au ajuns acolo, au pierdut noțiunea timpului și își amintesc doar vag viaţa dinainte. Cea mai tânără dintre ele, o fată fără nume și fără trecut, stă retrasă într-un colț. Necunoscând decât această realitate de o monotonie necruțătoare, în care orice apropiere fizică este interzisă, nu știe nimic despre viața „normală”, iar curiozitatea ei le stingherește pe celelalte femei. Apoi se schimbă totul… și totodată nimic, iar tânăra care a trăit mereu în spatele gratiilor pornește să descopere lumea și pe sine.
„Delirul din Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat denotă opera unui Kafka feminin.” Le Nouvel Observateur
„Este surprinzător felul în care o carte cu detaliile psihologice ale unui coșmar trezește în cititor sentimente atât de puternice și atât de profunde.” Le Monde
„Harpman spune aici tot ce este de spus despre demnitatea și dificultatea de a rămâne om în fața suferinței.” Le Quotidien
