Adolescența e perioada în care mulți părinți ajung la o răscruce.
Ani la rând facem același lucru: îi pregătim, pas cu pas, să se descurce fără noi. Îi învățăm să fie responsabili, să ia decizii bune, să aibă grijă de ei înșiși.
Doar că apoi vine adolescența. Și libertatea pe care am construit-o cu atâta grijă începe, brusc, să ne sperie.
Pentru că autonomia nu mai arată ca atunci când își leagă singuri șireturile. Acum înseamnă festivaluri, nopți în oraș, decizii luate fără să fim noi acolo.
Ei cer spațiu, încredere, libertate. Noi cerem, în gând, încă puțin timp — cât să ne răspundem întrebărilor care ne țin treji: Știe să spună „nu” presiunii anturajului? Știe să ceară ajutor când lucrurile scapă de sub control? Știe, cu adevărat, să aibă grijă de el?
De aici începe această carte. De la întrebările pe care mulți părinți le poartă în tăcere. Și de la dorința noastră de a-i ști, mai presus de orice, bine și în siguranță într-o lume tot mai mare pentru ei și tot mai greu de controlat pentru noi.
Urania Cremene
